Amorela - poveste despre iubire - partea a 3-a
Iata si partea a 3-a din poveste, primele doua parti le gasiti in postarile mai vechi, sau dati click pentru partea 1 aici si pentru partea a 2-a aici.
Ferixa cobori repede in bucatarie si cauta in galeata de gunoi cioburile borcanului, le lua cu atentie si le spala pe rand cu mare grija. Dupa ce spala fiecare ciob in parte si le aranja ea pe cat putu in ordinea fireasca, vazu clar scris pe cioburile care formau fundul borcanului:
“Primele doua femei ce vor atinge acest borcan vor avea fiecare cate un copil fericit si bun, una un baiat si una o fata, dar acesti copii vor fi buni si fericiti numai daca mamele lor vor scapa de orice frica din sufletul lor. Daca nu, copilul acelei mame care e plina de frica si remuscari , va face numai rau in aceasta lume...”
Ferixa incremeni si incepu sa tremure, lacrimile ii curgeau pe obraji si in sufletul ei simtea o frica necrutatoare. Isi aduse aminte de viata ei chinuita din Imparatia Fricii de unde venea si de cate suferinte a trait acolo. Isi dadu seama ca pe borcan doar ea si imparateasa Amora au pus mana, deci ele vor avea cei doi copii.
- Vai, isi spuse Ferixa, eu am sufletul plin de teama si remuscare, copilul meu va aduce numai rau pe lume, trebuie sa plec de aici, nu pot sa ii fac rau imparatesei Amora care este atat de buna, trebuie sa fug acum inapoi in Imparatia Fricii, pana la urma acolo voi naste copilul si...raul ce il va aduce el, sa ramana acolo, sa nu aduc raul in Imparatia Iubirii. In Imparatia Fricii sunt toate relele de pe aceasta lume…of, soarta ma trimite inapoi…..ce sa fac , sa ii mai spun imparatesei?? …nu, nu ii mai spun nimic, voi fugi acum ….ea va afla oricum ca va avea un copil si va fi fericita, nu va mai avea nevoie de mine…
Si cu sufletul plin de amaraciune, Ferixa isi stranse intr-un saculet lucrusoarele ei si se furisa din castel.
O lua pe carari ascunse in padure si mergea cu pasi repezi, nu voia sa mai stea nici o secunda in Imparatia Iubirii unde ea ar fi putut sa faca atata rau.
.jpeg)
