Amorela - povestea despre iubire - partea a 2-a
Astazi parintii lui Alex Mortoiu au dat o super veste pe Facebook, Alex e bine dupa operatie si luni se intorc in tara. Alex, iti multumesc inca o data ca m-ai motivat sa public aceasta poveste. Iata si partea a doua:
Nici bine nu lua borcanul de pe raft, ca acesta se rostogoli din mainile ei si se facu tandari. Bucatareasa se sperie, facu cativa pasi inapoi sa nu calce in cioburi si apoi lua farasul si matura sa stranga mizeria de pe jos.
- Asta e , spuse ea, o sa caut alt borcan.
In timp ce curata podeaua, lua si capacul borcanului si spuse:
- Capacul e bun, o sa il folosesc la alt borcan , dar intai sa il spal bine ca e cam prafuit.
Lua capacul si incepu sa il frece bine, praful se dadu la o parte si dadu la iveala un metal auriu acoperit de diverse ornamente cu pietre si filigran.
- Mai, ce capac frumos, o fi fost vreun borcan de dulceata primit cadou de la vreun alt imparat, o sa ii duc imparatesei imediat capacul sa il vada si sa il pastreze.
Bucatareasa Ferixa isi dadu sortul jos, isi aranja hainele cu grija, lua capacul intr-un servet curat si se pregati sa urce spre camera imparatesei.
Imparateasa statea in salonul ei si citea. Bucatareasa intra si facu o scurta plecaciune:
- Iubita imparateasa, am venit sa vad ce mai faci astazi…
- O…Ferixa , ce draguta esti, ia un loc, imparateasa o primi cu mare drag ca de obicei si o invita langa ea pe divan.
Ferixa se aseza cu grija si scoase capacul din servet:
- Iata , imparateasa draga, ce am gasit eu astazi in camara. Voiam sa iti fac o prajitura cu dulceata, am dat peste un borcan cam prafuit, dar care arata tare bine si am scapat borcanul pe jos…am reusit sa mai recuperez doar capacul acesta minunat…nu-i asa ca e o frumusete?
Imparateasa lua capacul din mana bucataresei si il privi cu atentie si incantare:
- Vai , e superb, uite cate pietricele si cate culori…oare de unde o fi?
- Maria ta, eu m-am gandit ca stii dumneata, de asta ti l-am si adus, spuse Ferixa.
- Draga Ferixa, esti o draguta ca mi l-ai adus, o sa vad mai tarziu cu sotul meu daca el isi aminteste de unde il avem, poate dupa desen si simbolurile de pe el.
Ferixa se ridica de pe divan, facu o plecaciune si isi lua la revedere de la imparateasa. Nu facu bine doi pasi ca imparateasa o striga:
- Ferixa, ai vazut ca sunt niste litere incrustate pe aceste pietricele?
- Nu, iubita imparateasa…
- Pe borcan retii daca mai scria ceva?
- Mmm..chiar nu stiu, dar ma intorc in bucatarie si caut cioburile, le curat si vi le aduc .
Va urma... numai la cererea cititorilor.