Cum e sa fii mama de adolescent
Incep cu o mare mea culpa. Blogul acesta, pornit in 2010 avea ca principal scop sa va vorbesc de experienta mea ca mama. Ideea e asa, ca blogger m-am concentrat si dedicat blogului beautybarometer.com si ca mama m-am dedicat actiunii in sine, mai putin ca parereolog pe tema asta.
Iata ca fiul meu si-a luat si buletinul. Iar eu nu stiu daca am scris in total macar 14 articole cinstite pe teme de experienta de mama.
As vrea sa insa sa punctez niste lucruri:
- in 2008 mi-am dorit enorm sa fiu mama, insa s-a realizat visul abia in 2010, de atunci nu am mai avut aceasta dorinta decat episodic;
- nu toate femeile sunt nascute sa fie mame, nu e un handicap, e o stare de fapt;
- am 47 de ani si ma pregatesc constient sa fiu bunica, matusa sunt, dar cam inutila pentru ca am nepoti si nepoate departe de mine geografic;
- cei mai buni traineri pe parenting sunt animalele;
- nimanui nu-i pasa realmente de problemele tale ca mama la inceput, asa ca mai bine pregateste din timp bani si relatia cu o bona, eu am facut-o abia spre 2 ani dupa ce ajunsesem la toate formele de epuizare si asteptand sa imi fie cineva aproape in afara de sotul meu. Aveam nevoie de cineva care sa aiba grija de mine, nu de copil, de copil m-am ocupat zi de zi, ora de ora.
- prima data am plecat cu o prietena la Brasov cand copilul avea 8 ani, 2 nopti si m-am simtit foarte ok. As fi plecat si un pic mai devreme insa acumularea de stres si epuizare din primii ani nu mi-a permis mie sa plec.
- copilul are nevoie de o mama calma si fericita, atat, se pisa direct pe jocuri scumpe, haine de firma, patut nu stiu de care si cele mai avansate jucarii de copii. Daca mama e relaxata, vesela, bine hranita, odihnita, el se joaca oriunde si cu orice. Evident daca le poate avea pe toate e si mai bine.
- mergeti la psiholog la cateva luni dupa ce ati nascut, daca nu va permiteti, discutati cu un preot deschis la minte, nu cu prieteni, rude etc. pentru ca ei vor vedea mereu din perspectiva lor si vor da raspunsuri diplomate. Preot deschis la minte este cel care nu se ingretoseaza cand aude ca ai alaptat copilul inainte de slujba si care stie ce inseamna lohii si ca acestea sunt inseamna ,,mizerie", daca nu stie, cauta altul. Nu aveti nevoie de diplomatie cand hormonii se duc in toate directiile. Faceti toate controalele necesare la ginecolog, protejati-va sa nu ramaneti insarcinate prea repede. Mitul ca daca alaptezi nu ramai e un mit. Exista prezervative de lux, da, exista, plus lubrifianti de maxima calitate. In ziua de azi pe parte de confort erotic exista tot ce va doriti, doar sa aruncati prejudecatile la gunoi.
- scoateti din zona rudele care vin cu sfaturi necerute si cu titlu imperativ. Cine va creeaza nervi si anxietate, pa, va revedeti dupa ce face cel mic 5 ani. Se supara pe voi? Cu atat mai bine, ati identificat pe cei ce chiar va iubesc si pe cei care doar va trateaza ca pe niste proaste.
- depresia postanatala chiar exista si este explicabila ca orice depresie pe temei medical, nu e moft, nu esti tu vinovata, mimoza, mai proasta, mai incapabila, asa e corpul tau, nu tu ai ales asta. Da, poti avea bafta sa fie scurta si sa treci singura peste, dar poate fi si invers. Nu e vina ta, nu e vina nimanui, iar cei care te acuza pe tine, sa paraseasca incinta.
- oricum ai nascut, esti mama! Cezariana exista din epoca romana pentru oameni, insa cu efect al sacrificarii mamei in unele cazuri. Inainte se folosea la caii valorosi, se sacrifica iapa sa ramana manzul. In cazul familiilor nobile, tot asa se sacrifica mama mai ales daca se anticipa ca nou nascutul este baiat si ca atare mostenitor de rangul intai. Astazi medicina a avansat teribil si cezariana aduce confort si mamei si copilului, evident cu riscurile aferente unui act medical. Daca poti naste natural, e minunat, multumeste-ti tie si lui Dumnezeu ca ai aceasta capacitate. Fabula ca bunicile noastre nasteau pe camp e o fabula, rata de mortalitate a femeilor in acea perioada era oribila, la fel rata de mortalitate la nou nascutii ce nu reuseau sa treaca prin canalul de nastere. De asta femeile faceau cate 5-6 copii sa ramana macar cu 2-3. Plus multe femei care ramaneau mutilate pe viata dupa vreo nastere extrem de grea.
- cauta un pediatru avizat si care sa te lamureasca, nu care sa iti cante in struna. Daca da antibiotic la orice stranut, pa!
- evita grupurile de mamici de pe Facebook. Sunt cele mai periculoase si manipulatoare zone din Social Media. Nu zic ca nu ar fi si exceptii, dar interlocutorii reali sunt: medicul pediatru, medicul ginecolog, medicul de familie, o ruda sau o prietena cu experienta dovedita si care nu te jigneste prin maniera de a iti raspunde la nelamuriri. Repet, experienta dovedita.
Ca mama de adolescent incepe alt vartej:
- o zi esti cea mai buna mama, a doua zi te acuza ca esti problema ei/ lui majora si cea mai rea mama din lume.
- e epoca digitala, ca sa il tii departe de calculatoare, telefoane etc este ca si cum ai feri gaina de faina intr-o moara.
- tu poti sa il duci la cele mai bune scoli si sa fie tot problematic pe invatare. Stii ce spunea Creanga? daca toata lumea ar invata atata carte, cine ne mai leaga ciubotele? Sau daca descoperi opusul, ca al tau copil viseaza matematica, vezi ce poti face concret sa ii sustii pasiunea.
- arata-i tu ce e o tigara, ce este whisky, ce este bere, ce efect are fiecare cu exemple concrete: de la tigara o sa ajungi sa mori de plamani, de la alcool o sa ajungi sa te ia politia din santuri etc. Explica-i detaliat fara eufemisme ce inseamna sex, erectie, menstruatie, prezervativ etc. si discutand calm. Tot ce ii interzici, va face de 10 ori mai mult.
- daca e fata, discuta cu ea si despre chestiile de femei, haine, makeup, parfumuri si explica-i calm ca nu ai cum la 12 -13 ani sa ii iei o rochie de 1200 de lei pentru ca peste 2 ani ii ramane mica , nu merita acei bani insa ca puteti gasi ceva misto la un magazin de SH sau ceva gen Pepco, Sinsay, etc.Ii explici si sa banii aia multi sunt explicati de marca, nu de calitate.
- simti ca o iei razna? Tot la psiholog, preot deschis la minte, nu e subiect de discutat cu tot felul de persoane ce sunt dragute doar la nivel declarativ.
Stiu ca ti se spune ,,draga, dar au mai nascut milioane de femei, o sa iti treaca", tu esti tu si atat, dar chiar te asigur ca o sa fii bine si tu stii asta. Ca altfel nu deveneai mama.
In rest, te asigur ca perfectionismul in cazul relatiei parinte-copil e toxic.
