De ce nu ies in strada
Mama de urs koala mi se pare una dintre cele mai responsabile si atasate mame de pe planeta asta. Va zic si de ce, ea sta aproape de copilul ei pana cand si el devine parinte, isi cara mama, nepoata si stranepoata in spate pentru ca e o mama mai crizata, ea vrea sa stie ca toata generatia ei este protejata, iubita, daca vrea cineva o mangaiere primeste, daca vrea sa manance primeste si tot asa. Asta este motivul pentru care am ales sa fiu o mama care sa lucreze de acasa si sa seman un pic cu mama de urs koala, sa stiu ca sunt acolo, neinvaziza, nu supra-afectuoasa, dar sunt acolo si daca cineva zice "mama", eu raspund "da" si nu la telefon sau pe Facebook, ci acolo. De la copilul meu am invatat ca prezentul e mai important decat orice pentru ca e tot ce avem acum si aici, sa ne bucuram de el.
As iesi si eu in strada. Am cred ca liste intregi de confuziii , de intrebari, de lucruri pe care eu le consider anormale in tara asta si pentru care as iesi sa stau acolo langa oamenii aia care manifesta pana cand vom vedea ca cei care pot face ceva rezoneaza cu noi. Insa eu aud intai vocea aia mica si stau langa ea. Si sunt si paranoia. Ma gandesc la cate mizerii se intampla, ma gandesc la incendiul de la maternitatea Giulesti, ma gandesc la ce s-a intamplat acum la Colectiv, prefer sa fiu acum mai pe langa casa. Desi ceva imi da mancarici in talpi si zice "Du-te si tu la Piata Victoriei".
Oameni buni, nu au fost 25.000 sau 35.000 in Piata Universitatii, sufleteste ati fost mult mai multi, am fost oameni cu lacrimi in gat si suntem in continuare, care manifestam aici, in casa. Nu am cum sa plec, sa risc sa inceapa un val de violenta si sa imi risc prezentul pentru a intra pe o lista de mame eroine. Copilul meu nu vrea asta si nici eu. Si vedeti.... nu am incredere in ce se intampla dincolo de acele ziduri de unde ne asculta niste oameni, eu sper ca ei inca sunt oameni si au si ei acasa prezentul lor cu copiii lor.
Nu ies in strada pentru ca mi-e frica de ei, nu stiu cine sunt, sunt cei care mi-au stricat tara asta, habar nu am cine sunt ei, insa stiu ca sunt mai multi. Sunt cei care m-au obligat sa muncesc pana la epuizare un job care nu imi placea, dar care mi-a asigurat un trai decent. Sunt cei pentru care am renuntat la invatamant, pentru ca nu imi ajungea salarul de profesor nici sa mananc decent, daramite sa am si o familie de care sa ma ocup. Sunt cei care ma obliga sa imi duc copilul la o gradinita unde nu este suficient personal si unde educatoarea castiga intr-o luna cat ar costa o maneca de la o bluza a vreunei doamne din marele aparat politic al Romaniei. Sunt cei care imi obliga parintii sa traiasca umiliti de o pensie penibila si de un sistem de sanatate care nu le permite sa isi faca niste tratamente eficiente, dupa 40 de ani de munca. Sunt cei care..... intr-un fel mi-e mila de ei, ei nu vor simti niciodata ce simte ursuletul Koala. Stiti ca si un gandac de bucatarie isi are grija de comunitatea lui daca e cel mai mare si mai puternic??? Oare ei au?
Dar sunt aici, vocea mea exista, energia mea se duce si catre a aduce lumina aia pe care o cautam de mai mult de 25 de ani.
2 comments
Write commentsAi mare dreptate...noi cei de acasa stam cu sufletul la gura si ne bucuram pentru fiecare victorie, suntem cu inima si sufletul la ei. Poate vor reusi sa schimbe ceva,poate cei de la putere isi vor da seama cat demult gresesc.
ReplyLa noi n-au iesit in strada si nici nu cred ca vor iesi...
Cred ca ai spus exact ce gandesc si eu. As iesi, ceva ma imboldeste sa ies, dar in acelasi timp mi se pare ca pe zi ce trece, lucrurile se indeparteaza de scopul principal si cred ca motivul sunt cei despre care vorbeai si tu, cei care nu stim cine sunt, dar ei stiu cine suntem noi.
ReplyCred ca majoritatea celor care se aduna in fiecare seara vin cu cele mai bune intentii si sperante si cu cele mai frumoase ganduri, dar in acelasi timp cred ca sunt si unii care incearca sa dirijeze si sa manipuleze pentru a-si atinge diversele scopuri.
Nici eu nu inteleg de ce nu ar vrea un nivel general mai ridicat, pentru ca pana la urma, ce farmec are sa fi bogat intr-o tara saraca, cand poti fi bogat intr-o tara bogata?!