România are cei mai tineri bolnavi de BPOC din Europa
V-am spus ca mai revin cu informatii despre problemele de plamani si despre faptul ca printr-o spirometrie puteti detecta foarte usor problemele de sanatate ale plamanilor. Iata cateva informatii de la un eveniment recent organizat de Societatea Romana de Pneumologie.
Si iata cum se face o spirometrie:
Mai jos cititi din datele prezentate si cred ca ar fi momentul sa va faceti si voi o spirometrie, sunt centre in care se face gratuit in aceasta perioada.
Si iata cum se face o spirometrie:
Mai jos cititi din datele prezentate si cred ca ar fi momentul sa va faceti si voi o spirometrie, sunt centre in care se face gratuit in aceasta perioada.
Pentru prima datã în România, specialiştii au evaluat tratamentul
pacienţilor cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) în cadrul unui
studiu complex ale cărui date au fost raportate la Auditul European realizat de
Societatea Europeană Respiratorie şi de Forumul Societății Europene (FERS). În cadrul acestei cercetãri, BPOC
Audit, s-a analizat calitatea îngrijirii pacienților cu BPOC în 16 țări (Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda,
România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Anglia, Irlanda de Nord, Scoţia,
Ţara Galilor), respectiv 422 de centre,
incluzând 19.000 de cazuri.
„Este cea mai mare bază de exacerbări multinațională. Recomandarea inițiatorilor acestui audit este ca fiecare țară să facă o evaluare a rezultatelor și să identifice
problemele pentru a le discuta la nivel internațional. Prima constatare, la
nivel global, o constituie procentul mare de reinternări ale acestor
exacerbări, de 35%, fapt care demonstrează dificultăți majore de management al
bolii. La aceasta se adaugă un alt
element îngrijorător: 40% din exacerbări sunt fără explorare funcțională și sunt judecate și tratate doar pe criterii clinice de către un
medic senior cu experiență. Exacerbarea este definită ca o agravare a bolii de fond,
caracterizată prin accentuarea simptomatologiei zilnice și este evenimentul
care degradează marcat starea pacientului, având și prognosticul cel mai
prost.” declară prof. dr. Florin Mihălţan.
În România, au fost implicate în proiect 10 spitale din
centre universitare (7 dintre ele au servicii de terapie intensivă şi doar 5 au posibilități de asistare şi internare de
exacerbări de BPOC; toate au servicii ambulatorii).
BPOC Audit arată că suntem descoperiți la asistența în serviciile
de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în
asistența la domiciliu).
De asemenea, nu avem programe de asistare a pacientului externat. Pacienții noştri cu BPOC sunt
mai tineri - în medie, 63 de ani față de 72 – media europeană.
Studiul mai aratã cã în ţara noastrã, în secţiile de
pneumologie, aproape 90% din pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629). În
ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizãrii cu bronhodilatatoare cu
duratã scurtã de acţiune, 63% din români primesc tratament pentru exacerbare.
Aproape jumãtate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie
şi doar 14% au mai putut beneficia de acest tratament dupã externare.
„Externarea
pacientului cu BPOC este haotică în România„
Prima parte a auditului a cuprins o serie de întrebări
legate de echipele de tratament, modalitățile de asistență şi echipamentele
tehnice disponibile. România se poziţioneazã pe locuri codaşe. 2 din 10 spitale
nu pot sã trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivã.
Faptul că Romania ocupã penultima poziție din punct de vedere al ventilației mecanice invazive, ne
dovedește că
nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu sunt la nivelul dorit
și cerut de standardele
europene. La asistența la domiciliu a pacientilor cu traheostomii ne situăm pe
ultimul loc: 2 unități din 10 pot susține la domiciliu această categorie de pacienți. Şi la capitolul programe
de reabilitare, stăm extrem de prost. Posibilități de asistare în acest
domeniu existã doar în 2 spitale (penultimul loc din coada clasamentului).
La întrebarea dacă au un program alcătuit dintr-o echipă
multidisciplinară, care să pregătească pacientul pentru o externare precoce,
doar 1 spital din 10 a afirmat că face acest lucru. „Este o realitate că
externarea pacientului cu BPOC se face haotic; medicul, rezidentul fiind cei
responsabili de externare şi neexistând, la
noi, asistente care să fie pregătite în domeniu pentru a prelucra pacientul la
momentul deciziei externării, dar şi pe parcursul ei”,
mai spune prof. dr. Florin Mihălţan.
Bărbaţii
români, campioni la boală
Pacienții români au reprezentat 3,98% din totalitatea celor
monitorizați (în valoare
absolută, 629). Dintre aceştia, proporția de bolnavi de sex masculin a fost printre cele mai
mari din țările
participante (81,2%), a doua ca frecvență, după Spania. În condițiile în care
media de vârstă la nivel european a fost de 72 de ani, pacienții noştri, cu o medie
de 63 de ani, erau cei mai tineri din țările participante. Acest lucru este reconfirmat de faptul că pacienții sub
65 de ani reprezentau 57% din lotul de bolnavi români cu BPOC.
Românii fumează 35 pachete/an, faţă de media
europeană de 50 pachete/an.
La analiza comorbidităților am remarcat: un număr mic de infarcte miocardice în
antecedente (5,2% versus media europeană de 13,2%), o medie de 29,4% de
insuficiențe cardiace
congestive (peste media europeană de 20,1%), un număr de afecțiuni periferice vasculare peste media europeană (13%
versus 10,5%), de boli cerebrovasculare sub media europeană (4,5% versus 8,9%),
de demențe sub media europeană (6% versus 33,3%). Suntem în pluton la mijloc,
din punctul de vedere al afecțiunilor tisulare
conjunctive (1,6% ), al altor tumori (6%), leucemiilor (0,2%), metastaze solide
maligne (0,2%).
Surprinzătoare rămân la
capitolul comorbidități două locuri fruntașe pe care
le ocupăm. Primul loc, cu 37% - alte afecțiuni respiratorii cronice,
cifră care este, de departe, deasupra mediei europeane de 20,8%. Al doilea loc - la capitolul ulcer gastroduodenal (12,4%
versus 6,3% media europeană) şi boli hepatice uşoare (11% versus 2,7%) sau moderate şi severe (3,7% versus 1,3%).
„Sistemul sanitar românesc şi Casa de Asigurări aveau nevoie de acest semnal de
alarmă pentru a putea aduce corecții de strategie.
Acest lucru va fi posibil dacă va fi demarată şi faza a doua a proiectului – care
ne poate furniza detalii suplimentare despre evoluția exacerbărilor, în mai
multe spitale, cu o mai mare uniformitate în selecția acestor centre (au
existat mari diferente între specialitățile existente în centrele incluse în
acest prim studiu)” adăugă prof. dr.
Florin Mihălţan.
