Ne cautam o tara mama

13:39:00 4 Comments A+ a-




Oribilitatea aceasta recenta cu cainii vagabonzi si cu cei 2 copii lasati cu bunica m-a facut sa ajung un pic la limita, cu mai multe si am zis sa scriu aici, pe acest blog unde stiu ca mai intra si citesc si parinti aflati in aceeasi situatie si poate ne dam idei.

Cand era baietelul meu mic mic si inca alaptam, am vrut sa ies in strada cand ne-a anuntat minunatul guvern ca nu stiu ce drepturi ne mai ia, noua mamelor. M-am calmat , am zis asta e, e tara saraca, nu avem de unde, sa zic merci ca eu am unde sa muncesc, ca am deja casa ( e drept cu credit inca niste ani buuni)....si mi-am vazut de ale mele.

Insa la un moment dat ne-am gandit serios sa plecam. Si nu ca am avea probleme acum, adica avem ce manca si unde dormi, avem aici familie, prieteni. Dar incepand sa iesim cu Mihai in parc, prin oras, ne-am dat seama ca ne tinem copilul intr-o...nici nu stiu cum sa ii spun....ca intr-un spatiu fara Dumnezeu. Desi pamantul asta al nostru e sfant si bun, dar nu mai il putem vedea asa.

M-am gandit cu groaza cum imi duc eu copilul la scoala peste cativa ani. De fapt inca nu stiu la ce varsta va merge la scoala, daca in clasa 0 sau clasa Y, daca trebuie sa il inscriu cu 1-2 ani inainte, daca nu cumva doamna invatatoare are deja lista facuta, daca alti parinti vor da spaga mai mult decat mine, daca pana atunci cadrele didactice vor avea un tratament mai uman ca sa le faca pe ele sa fie adevarate cadre didactice.



M-am mai gandit unde sa imi duc copilul in vacanta. Am ramas tot pe varianta cu muntele si cu mersul la tara, sunt cele mai sanatoase optiuni. La mare , in Romania, trebuie sa ma documentez unde sa pot gasi un loc unde sa stiu ca mancarea este ok si ca se poate dormi noaptea doar in zgomot de valuri, nu de manele.

Daca e sa fac o lista, iata ce imi doresc de la o tara unde sa traim si noi si copilul nostru:

- sa existe un cadru legislativ clar si stabil, astfel incat daca astazi raman insarcinata si este o anume lege pentru mame, aceeasi sa ramana si peste 2 ani...si daca ma intorc la munca, chiar sa imi regasesc job-ul;
- sa existe un sistem de educatie public asa cum am avut eu cand eram mica, adica scoala sa fie scoala, sa avem aceleasi manuale, doamna invatatoare sa ma aprecieze pentru ce stiu si nu pentru ce cadouri ii aduc de 8 martie.
- sa pot iesi cu copilul in parc fara sa trebuiasca sa ma inarmez cu arsenal de dezinfectante, spray de gandaci etc....pentru ca daca pe caini ii vad si ii evit, daca vad ca sunt agresivi, nu pot vedea insectele care imi ciupesc copilul de manute si picioruse si ii fac buba :).
- sa las copilul sa alerge prin padure fara sa trebuiasca sa fiu atenta daca nu calca in sticle de bere aruncate, tampoane, prezervative cum se gasesc in parcul padure Baneasa.....care desi e cu paza, este un bordel elegant si discret in aer liber....la nici un kilometru de super pazita si infatuata ambasada a US, prostitutia si mizeria e la ea acasa;
- sa ma duc cu copilul intr-un magazin de jucarii si sa ii pot lua jucarii fara sa falimentez.....chiar nu se poate face ajustare de TVA sau alte conditii comerciale pentru produsele destinate strict copiilor????
- sa pot sa ii iau copilului fructe, legume, tot ce vrea el de papa cu preturi de bun simt si stabile...costa merele uneori de parca ar veni de peste mari si tari. Ce sa mai spun de scutece, lapte praf....am senzatia uneori ca sunt integrate la produse de lux.
- sa pot circula cu mijloacele de transport in comun, cu trenul chiar, fara sa imi fac griji de intarzieri, stat la coada si siguranta;
- sa am un sistem flexibil de asigurari de sanatate. De curand am avut nevoie sa apelam la serviciul de urgenta al spitalului de pediatrie Medlife, nu aveam curaj sa ma duc la stat, copilul avea febra si scaune multe, nu puteam astepta ore sa fiu preluata de un medic la stat, si o consultatie la Medlife la camera de garda costa 180 de lei. E drept ca nu am asteptat nici 5 minute, de la receptie am fost condusi in 2 secunde la medic si asistenta si am primit raspunsurile pe loc. Daca as putea sa imi directionez banii care se duc la CAS catre sistemul privat, ar fi minunat. Si sa imi pot deconta macar partial medicamentele.
- sa pot face donatii catre fundatii care chiar sa isi faca treaba....as vrea ca jucariile si hainutele donate sa ajunga la cine are nevoie de ele, nu in magazinele second hand sau la personalul din orfelinate.
- sa nu vad nici animale chinuite, dar nici copii devorati de maidanezi infometati. Am vazut copii care chinuie pui de pisici sau de caini, care arunca cu pietre in caini, am vazut o doamna care a lovit in fata mea un pui de pisica si nici nu a catadicsit sa franeze si sa vada ce a facut. Dar am vazut si caini adunati in parcare de magazin cu renume si de care nu stiam cum sa trec sa ajung la masina mea ...pentru ca trageau de niste bucati de mancare din gunoi....
- sa fie respectate culorile semaforului, trecerea de pietoni si alte reguli de circulatie si cu masuri dure contra celor care nu respecta. Mihai avea 4 luni si il plimbam cu carutul, eram frecvent claxonata pe trecerile de pietoni ca nu ma miscam destul de repede.....Cand eu las sa treaca o doamna pe trecerea de pietoni si stationez mai multicel , sunt claxonata de masinile din spate cu semne diverse ....ne grabim foarte tare in tara asta.
- sa gasesc loc de schimbat scutec sau de dus un copil la toaleta si in benzinariile cu pretentii din tara asta..la OMW am intrebat unde as putea schimba copiulul de scutec si oamenii de acolo au fost vizibil jenati de intrebarea mea....au dat din umeri, am schimbat copilul in parcare, asta e. Mai greu va fi cu mersul la toaleta, bine ca e baiat si face pipi din picioare , daca aveam fetita, as fi fost stresata rau.
- vreau ca sa fie considerat un om de succes si cineva care nu e fotbalist, politician sau maimuta la TV si sa fie mediatizati si oamenii de cultura. Vreau ca la TV stirile sa nu mai inceapa cu violuri, manele, betivi, psihopati si alte cazuri extreme. Din pacate, butonand canalele de pe Disney Junior pe Digi Life sau pe Paprika...mai trec fara sa vreau si pe canalele de stiri si raman cu socuri.

Si mai am multe. E greu sa te lasi adoptat de o tara noua. Dar e si mai greu sa vezi ca tara in care stai e ca o mama batuta de cineva si tu , ca si copil , stai si asisti la un spectacol atroce si infricosator. Ma simt ca un copil care vrea sa fuga de acasa si sa gaseasca alt camin.....

4 comentarii

Write comentarii
Loredana
AUTHOR
5 septembrie 2013, 14:03 delete

Eu am incetat de multi ani sa ma uit la stiri (pe canale romanesti), pur si simplu ma afecteaza prea tare violurile, bataile si toate spectacolele, la care altii se uita cu TV-ul la maxim. Am fost acuzata de lipsa de realism pentru asta. Am simtit de nenumarate ori ca in tara asta ma sufoc, mi-a fost frica ca o sa-mi nasc copilul aici. Nici nu pot sa ma gandesc ce si cum simti tu care deja ai nascut un copil aici. Sa fii mama in Romania de azi este un act de real curaj. Mi-ai dat fiori reci cu articolul asta, atat de real din pacate...

Reply
avatar
5 septembrie 2013, 14:24 delete

Nici noi nu ne uitam la stiri, dar trecand de pe un canal pe altul , prindem franturi. In fine, tara asta are si parti multe frumoase, are o natura unica, un pamant pe care poti cultiva orice si ar ajunge sa hraneasca 3 tari ca Romania nu una, dar unii au inceput sa o vanda prea repede si usor.

Reply
avatar
10 septembrie 2013, 19:29 delete

Tu vorbesti despre o tara de vis.
La cum vad eu lucrurile, desi sunt optimista irecuperabila, nu stiu cum putem iesi din starea in care ne aflam.
Este oribil sa merg pe strada cu nepotica mea si sa imi fie frica de caini, sa o tin mereu in brate sau sa merg extrem de stresata dar in acelasi timp nu as suporta sa stiu ca sunt omorate animale ci mi-ar placea sa stiu ca sunt ingrijite in adaposturi si ca au o moarte fara dureri.

Nu mai merg de mult cu transportul in comun din divese cauze guma de mestecat, romi agresivi, batrani ofuscati din orice si agresivi verbal, mizerie, oameni care sunt certati cu igiena, off si din pacate multe altele.

Refuz sa ma uit la stiri dar atunci cand este un caz bun pentru ziaristi nu poti scapa pur si simplu toate canalele sunt pline si de obicei instiga catre agresivitate in loc sa tempereze lucrurile si nu ofera stiri obiective.

Agresivitatea din trafic ma dezgusta, sunt uimita uneori cum oameni care abia stiu sa citeasca au permis de conducere si devin agresivi atunci cand nu pleci in prima secunda de la semafor sau ma rog cand oferi prioritate altora...

Multumesc si te rog au disparut din vocabulare si au aparut cuvinte nescrise niciunde care se folosesc zilnic.

Sunt atat de dezamagita incat ma gandesc zilnic ce as putea face eu sa schimb ceva, cred cateodata ca m-am nascut in secolul gresit si ca educatia mea nu mai coincide deloc cu lumea in care traiesc sau poate lumea in care traim a ajuns sa aibă valori diferite de o natura atat de ieftina.

Frumos articol, avem totusi dreptul sa visam si sa speram la o viata mai buna.

Reply
avatar
mamicamea ro
AUTHOR
21 septembrie 2013, 11:15 delete

Nicaieri nu este mai bine decat acasa! Ma doare sufletul sa vad cata ura fata de popor au guvernantii nostri, altfel nu imi explic deciziile pe care le iau acestia, nu inteleg cum poti sa sustii si sa votez un om care te fura chiar pe tine, un condamnat la puscarie.

Reply
avatar