Prima data mama

16:58:00 0 Comments A+ a-

Au trecut cele 9 luni, ai ajuns si la maternitate, mica minune a aparut si acum ai ajuns acasa. Acum incepe o perioada unica si minunata pentru tine....esti mama pentru prima data si asa vei ramane de acum, mama acestei minuni mici, care acum fie doarme, fie plange putin, fie face scutecul mai greu..depinde, dar tu trebuie sa fii langa el si sa ai grija de el.

A trecut si perioada cand aveai timp sa iei raionul de bebelusi pe indelete, sa aranjezi si sa rearanjezi hainutele noi in sertare asteptand sosirea lui bebe. Acum e timpul pentru actiune, exclusiv.

Am sa povestesc cum a fost pentru mine prima luna cu bebe si apoi a doua si tot asa. Sper sa va fie de ajutor celor care asteptati primul bebe.

Prima luna recunosc ca a fost cea mai grea pentru mine desi am avut norocul ca sotul meu sa fie cu mine acasa. Cu toate acestea, in primele zile sunt multe lucruri noi, pe care chiar daca le stii teoretic, practica e mai dificila putin. Am trecut prin cezariana, a decurs foarte bine, insa starea de dupa nu este cea mai placuta. Durerile de spate sunt cele mai grele mai ales ca voiam sa il tin pe Mihai mereu in brate, oricum alaptarea dura zeci de minute si se intampla de vreo 10 ori in decursul a 24 de ore, asadar nu aveam cum sa ma menajez. La mine varianta cu alaptatul culcata nu a mers la inceput, nu reuseam sa stau comod si parca nici pe Mihai nu il vedeam bine, asa ca primele zile am tot cautat pozitia ideala. Am gasit-o cu ajutorul unui scaun special, de la Kika, care costa o avere mica, cam 600 de lei atunci, acum am vazut ca e 800 de lei, insa si-a meritat banii foarte bine. Partea cu odihna e cam absenta pentru ca desi Mihai era foarte linistit, noaptea oricum ma trezeam de minim 2 ori si nu aveam starea aia sa adorm. La fel partea cu mancatul....aici cred ca a fost cel mai greu, nu reuseam sa mananc sau mi se facea foame in acelasi timp cu bebe. Aici as recomanda oricarei viitoare mamici sa gandeasca o strategie, fie sa ii gateasca cineva pe perioada de inceput sau sa isi gaseasca un restaurant cu home delivery care sa fie si ok si nici foarte scump. Mai bine e sa cautati si sa testati din vreme. Eu nu suportam nici mirosul de mancare daca imi gatea cineva in casa, aveam momente cand aveam aceleasi greturi de prin luna a 3-a....
Am avut mare nevoie de liniste in acea perioada, liniste si la propriu si la figurat, de asta a fost bine ca mi-am organizat partea "tehnica", adica tot ce aveam nevoie pentru bebe era deja cumparat.
Singurul aspect unde nu m-am pregatit a fost un ajutor suplimentar si asta e nevoie, sa cauti pe cineva care sa te inteleaga in acea perioada si sa aibe grija de tine...pentru ca de bebe ai grija si tu si tatal copilului....insa de mama trebuie sa aibe grija cineva. Asta se resimte imediat si au fost momente cand m-am simtit coplesita pentru ca nu stiam ce sa fac prima data. Normal, tendinta este sa ai grija numai de bebe, insa daca nu ai grija de tine ca si mama, e foarte greu. Nu e indicat sa te gandesti ca ai atatea prietene sau rude si va fi cineva sa te ajute, atunci ai nevoie de cineva cu adevarat de incredere si e bine sa discuti cu aceasta persoana dinainte.
La capitolul griji....oo, aici e o lista lunga, practic tot ce face bebe trebuie urmarit, vazut, desi in primele zile e tare cuminte si mai mult doarme. Cand ii este foame, plange si iti da semnalul. Eu il urmaream si cum doarme, mai ales ca ma documentasem cam mult si am citit si lucruri cam infricosatoare...gen despre moartea subita la bebelusi. Sau uneori mai regurgita si in somn si il urmaream apoi sa vad daca doarme bine.
Urmeaza apoi cantarirea saptamanala care iti spune daca bebe creste bine, oricum asta o simti si fara cantar.
In prima luna apar si tot felul de bubite, semn ca pielea se adapteaza la noul mediu, dar si ele trebuie sa fie urmarite.
Dar sunt atatea bucurii.....incepi sa comunici cu bebe, eu imi aduc aminte cum statea pe burtica si se uita la mine, in momentul ala uiti si de foame si de orice.  Descoperi ceva din tine si din iubitul tau in ochii copilului, in  manutele lui , in forma urechilor si tot asa. Si bineinteles ca faci poze....zeci si sute...eu ma uitam la ele cand dormea Mihai si cand se trezea mai faceam o serie.
Prima luna e un amestec de senzatii si sentimente, de toate felurile, dar....e minunat, esti mama :)