Cum am nascut la Medlife la Life Memorial Hospital

12:41:00 0 Comments A+ a-

Incep articolul prin a clarifica nuanta titlului – nu fac publicitate clinicii Medlife, sunt doar pacient al acestei clinici si am fost atat de placut surprinsa la cum au decurs cele 3 zile de spitalizare pentru nasterea lui Mihai incat am vrut sa impartasesc si cu voi aceste lucruri, Iar factura am platit-o 100%.  Poate sa va fie de folos ce voi scrie aici mai ales pentru cei care va mai intrebati unde sa mergeti sa aduceti copilul pe lume in conditii de siguranta deplina si va ganditi inca daca sa scoateti din buzunar bani pentru privat sau sa mergeti la stat unde veti scoate alti bani si in alt fel.

Pe 6 noiembrie am nascut prin cezariana la Life Memorial Hospital , mai exact spitalul clinicii Medlife, cu d-na doctor Gavril-Parfene pe care o recomand cu drag oricarei viitoare mame si careia ii e frica de ce urmeaza…... Trebuie sa va spun ca urasc ideea de doctor si spital, nu-mi plac acele si seringile, decat sa ma duc la medic, mai bine spal geamuri si trei chiuvete de vase si fac si o prezentare in power point de 100 de pagini. De asta am ales un spital privat, ingrozita de imaginile din spitalele de stat, de starea de confuzie pe care o ai atunci cand te gandesti daca medicul sau asistenta care te trateaza nu cumva se gandeste cand iti pune perfuzia ca nu si-a platit facturile si ratele din salarul de mizerie pe care il are sau chiar i se va face rau langa tine pentru ca de 3 zile nu mananca prea sanatos. Pentru mine oamenii astia sunt eroi, dar…nu am curaj sa ma duc sa ma las pe mana lor. Am preferat sa ma duc undeva unde stiu ca personalul medical nu are frustrari materiale, ca are un mediu de lucru normal si ca nu trebuie sa iti ceara sa aduci de acasa vata si seringi. Asadar pe 6 noiembrie in jur de 18:30 am ajuns la ei cu mici contractii, eram convinsa ca e alarma falsa, dar am zis hai sa mergem totusi la spital sa vedem …eram doar cu poseta si cateva chestii intr-o gentuta si déjà la 19:27 aparea pe lume Mihai.

Detalii despre costul unei nasteri la Medlife gasiti pe site-ul lor, http://www.memorialhospital.ro/index.php?show=show_specialitate&id_spec=maternitate

Este mult ca si buget, insa confortul pe care ti-l asigura in acele zile dificile de la inceputul tau ca mama isi merita fiecare leu.
Despre operatie in sine va pot spune ca am fost asa bine “manipulata” ca am reusit sa trec peste frica. Doctorita anestezista a fost foarte amabila si m-a tinut si de mana cand nu eram eu prea balerina, pentru ca oricat de curajoasa ma dadeam eu, m-a apucat la un moment dat un pic  frica. Sa nu uitam ca e totusi o operatie. Aparitia lui bebe a fost super si “aterizarea” lui la mine pe piept…nu-mi venea sa-l mai las sa plece.
Nu mi-a placut la terapia intensiva, adica spatiul de acolo cam rece si uratel, bine …e totusi terapie intensiva. In plus acolo nu prea e voie sa stea nimeni cu tine desi in acest loc e cel mai important sa fie langa tine un om apropiat care sa te sustina mai ales moral. Acele ore de revenire din sala asta m-au cam terminat, ca nu stateam langa copil, ca trebuia sa stau in pat, ca in primele doua ore dupa operatie nu imi simteam picioarele. Plus ca asistenta si infirmiera aveau diverse de facut si controlat si nu puteau sta prea mult la conversatie cu mine, dar eram controlata non stop si monitorizata. A stat totusi sotul meu cu mine ceva vreme, mai ales ca eram singura pacienta si nu deranjam pe nimeni. Mi l-au adus chiar si pe bebe cateva minute…dar eram prea agitata si speriata si ii faceam si lui rau.

A doua zi dimineata urcam déjà in rezerva intr-un scaunel cu rotite,  asteptand emotionata sa il tin pe Mihai in brate. Nu va mint…nu a fost o zi usoara. Durerile inca erau acolo si eu o faceam pe viteaza. Nu am vrut toate calmantele, oricum mi se faceau cele cam obligatorii si tot timpul venea cineva sa vada cum sunt. Rezerva  e super, spatioasa, practica, calda ca si atmosfera. Aveam canapele rosii pentru vizitatori, dar cred ca pozele vorbesc de la sine.




Pentru orice lucru sunai si nu trebuia sa astepti. Despre curatenie…nu am ce comenta, cu tot spiritul meu critic extrem, nu am gasit nimic de comentat.
Mi-a placut foarte mult ca s-au adaptat la dieta mea lacto-vegetariana fara sa strambe nimeni din nas, am primit somon la gratar si dovlecei la gratar, mancarea mea favorita. Iaurt si branza de vaci la discretie cand mi se facea foame intre mese. ..pentru ca mi se cam facea, surprinzator.
Asistentele de la ginecologie sunt niste persoane extraordinare, au atata tact si bun simt ca uitam ca sunt la spital. La neonatologie mi s-a parut totusi ca personalul e cam strict si un pic zelos, dar tinand cont ca clientela lor inseamna niste fiinte mici si sensibile…nu ma mir. Doctorii in schimb sunt mai relaxati si dispusi sa iti spuna acelasi lucru si de 3 ori cu acelasi calm ca prima data.
Am avut si doua sedinte de masaj si chiar au fost necesare, pentru ca durerile de spate devin uneori insuportabile cand incepi sa te misti si mai ales cand iti iei copilul in brate.
Am plecat relaxata din acest loc unde m-am simtit tot timpul in siguranta 100% si unde confortul chiar era peste medie.  E practic ca si cum ai sta la un hotel de 5 stele….dar ti se face si o chestie medicala si  nu ai pat matrimonial, desi stai cu sotul tau in aceeasi camera .
Merita efortul financiar fara indoiala si data viitoare tot aici voi veni sau intr-un loc similar. Mai ales daca vor redecora si reorganiza terapia intensive, ma vor pastra de clienta. Recomand sa picteze terapia intensiva in portocaliu, sa puna televizoare pentru pacienti, sa se permita sa stea cineva langa tine echipat corespunzator, ba chiar trainuit dinainte sa stie sa stea cuminte cand e cazul sau sa actioneze. Si la fiecare pat sa fie o Biblie la indemana sau carti cat mai optimiste.Ar f bine sa fie undeva montat un ecran cu imagini din acvariul bebelusilor unde mama sa isi poata vedea puiul, chiar daca ea e cu perfuzia in mana si nu isi misca picioarele, faptul ca nu mi-am putut vedea copilul in acele ore a fost foarte greu de suportat, desi la modul rational stiam clar de ce sunt acolo si ca bebe e sus in salon super ingrijit si cu tati alaturi in rezerva.


Pe langa asta, m-a ajutat enorm ca din 2008 am cunoscut un doctor extraordinar a carui carte va invit sa o cititi si sa o urmati macar 50% - “Hrana pentru viata “– Dr. Daniel Menrath. Acestui om ii datorez sanatatea mea de azi si faptul ca am reusit sa avem acest bebe minunat. Daca nu ar fi fost el, astazi as fi scris articole despre cu totul altceva si acest blog Babybook nu ar fi existat.



Daca aveti intrebari, va stau la dispozitie, stiu ca e greu sa te decizi sa scoti din buzunar atatia bani pentru nasterea unui copil, dar e un moment rar in viata cand nu iti permiti nici un risc si nici un disconfort.

Cam atat, nu prea pot scrie mai mult ca am un bebe aici langa mine care nu e interesat acum ca mamica lui sa scrie bloguri, dar va voi raspunde la intrebari.