De ce sa iti faci un blog

01:30:00 0 Comments A+ a-



Prima data cand am intrat pe platforma blogger.com, eram intr-o seara, la birou, ramasa mult dupa orele de program si epuizata. Citeam articole de pe bloguri de prin afara, era prin 2005 cred, la noi inca nu se vorbea de bloguri. Intrasem pe ceva blog mai literar, cu poezii, chestii de astea de clatit creierul.  Citind ce era scris acolo, simteam cum imi revin din oboseala si chiar aveam si idei noi. Apoi din acel blog am ajuns in altul si tot asa. Eram uimita ca sunt oameni care scriu de placere, care pot scrie si altceva decat clasicele texte de lemn sau incorsetate pe care le gaseam pe vremea aia prin diverse publicatii de timp liber.

Sa scriu efectiv pe un blog am inceput cam de prin 2010, ca tot eram insarcinata si aveam timpi inactivi, adica eram fortata de context sa stau cuminte. Incet incet mi-am dat seama ca in acest fel mi-am revigorat mintea, sa zic asa, am iesit din standardul acela de comunicare propriu oamenilor care merg la birou, fac prezentari si dau mailuri.

Un blog personal face bine in primul rand celui care il scrie. Blogul este locul unde poti comunica altfel, liber, unde iti poti exersa capacitatea de a fi creativ cu propriile stari, intr-un fel comod, trebuie sa scrii si sa fii tu, dar intr-un spatiu public.Nu e ca si cum ai vorbi cu seful, dar nici ca si cum ai vorbi cu cineva drag, e o voce a ta, foarte reprezentativa, si care devine publica intr-un mod pasiv.... nu urli, nu iesi in fata blocului, pur si simplu esti undeva si impartasesti  lucruri, idei, ganduri. Ideea de a impartasi ceea ce simti cu oameni pe care nu ii cunosti, dar stii ca pot avea aceleasi ganduri ca si tine, e destul de motivanta.

Incepi sa iti conturezi o imagine, a ta despre tine, a ta pentru ceilalti. Oamenii te citesc si  incep sa te cunoasca si altfel. Imi aduc aminte cand au inceput sa ma citeasca colegii de la birou, am primit reactii neasteptate, multi m-au incurajat, altii mi-au zis sa am grija, ca sefii ma vor intelege gresit si voi avea de suferit. Nu va ascund ca superiorilor ierarhici nu le-a placut sa stie ca eu am un blog, parea ceva neserios, adica.... cum aveam eu timp sa scriu pe un blog? Si de ce?

Scriind eu mi-am dat seama ca ma simt mai bine si nu prea mi-a mai pasat de ce spun altii.

Blogul devine la un moment dat si un mijloc de a castiga bani, eu insa raman la ideea ca daca as face bani doar din blog, nu as mai fi autentica. Vreau sa pastrez blogul ca si hobby, sa scriu fara sa am nici un filtru altul decat feeling-ul meu ca e bine sa scriu asta sau nu. Nu vreau sa am bief-uri de respectat. Da, e ok ca din cand in cand sa scriu si  in cadrul unor contracte, insa mai selectiv si mai rar.