Genul acesta de titlu de obicei sperie sau da acea reactie de ignore. Dar exista niste fapte si nu le putem ignora. Mai jos vedeti informatii din comunicatul oficial, eu consider ca este un studiu care arata foarte bine care este stadiul in care ne aflam ca si nivel de sanatate, un fel de trezire la realitate. Avem din ce in ce mai putina incredere in sistemul de sanatate si desi sunt atatea inovatii, in Romania ajung greu sau sunt extrem de scumpe. 

Studiu InoMed-IMAS ne aduce un rezultat nu foarte imbucurator, 5,2% dintre români au fost diagnosticați cu cancer, la un moment dat, de-a lungul vieții

Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) și compania specializată în studii de piață IMAS au realizat prima cercetare sociologică reprezentativă la nivel național care și-a propus să evalueze relația dintre români și cancer. Datele au fost colectate în perioada 1-20 aprilie 2016, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. 

Rezultatele studiului indică faptul că un român din 4 are o experiență cu cancerul:

5,2% afirmă că au fost diagnosticați cu o formă de cancer, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 840.000 de persoane.

21,1% au/au avut un membru al familiei (soțul/soția, fiul/fiica, mama/tata) diagnosticat cu cancer la un moment dat, ceea ce corespunde unui număr total de 3,34 milioane de români

În ceea ce privește percepția asupra bolii, 45% dintre cei care au răspuns consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces.

Principala temere legată de cancer este că nu poate fi vindecat (26,6%), la care se adaugă lipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1), lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8), plus teama de boala în sine, cu tot ce presupune ea (7,6%).

Dacă, în urmă cu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârșitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esențial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. 2 din 3 pacienți cu cancer diagnosticați în SUA trăiesc la 5 ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supraviețuiri de lungă durată, de peste 10 ani, la pacienți care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut șansa de a fi tratați cu terapii personalizate și cu imunoterapii. 

În ciuda acestui progres remarcabil din punct de vedere științific, românii încă asociază într-o proporție considerabilă diagnosticul de cancer cu iminența decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele moderne de prevenție, screening, diagnostic și tratament, dar și pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluțiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade.

65% dintre români, indiferent dacă au fost sau nu diagnosticați cu cancer, consideră că statul român nu asigură un tratament corespunzător pentru pacienții cu cancer. În același timp, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienții din România.

În acest moment, pacienții români cu cancer au acces gratuit la mai puțin de 15% dintre medicamentele aprobate, în perioada 2006-2015, de Agenția Europeană a Medicamentului.

Românii consideră că principalul sprijin în lupta cu cancerul este familia (46,3%), urmată de noile tehnologii (inclusiv medicamentele și echipamentele medicale de ultimă generație, 30,1%) și de medici (16,5%), în timp ce numai 1% consideră că autoritățile reprezintă principalul sprijin în cazul unui diagnostic de cancer.

Ministerul Sănătății are o cotă de încredere de numai 39% și doar spitalele publice se află mai jos în acest clasament (35%), cu mențiunea că datele au fost colectate înainte de criza dezinfectanților. La polul opus, se află încrederea în medici, 66% dintre români afirmând că au încredere mare și foarte mare în doctori. Un alt aspect important relevat de studiu este că 9 din 10 pacienți cu cancer se declară mulțumiți de medicul oncolog curant.

În Uniunea Europeană, anul trecut, au fost aprobate 14 medicamente noi împotriva cancerului, fiind cel mai mare număr de molecule noi aprobate în oncologie într-un an, din istoria Agenției Europene a Medicamentului.

Cu toate acestea, doar 1,6% dintre cei care au răspuns au indicat intervalul corect, aspect care arată un nivel redus al penetrării informației despre inovația în oncologie, la nivelul populației României, dar și un orizont de așteptare limitat în privința terapiilor noi, inovatoare, destinate cancerului. Mulți români pur și simplu nu știu și nu cred că dinamica dezvoltării medicamentelor în cancer este atât de intensă și în fiecare an se aprobă medicamente personalizate sau imunoterapii care au potențialul de a schimba destinul unui pacient cu cancer.

Mai mult de o treime dintre români au auzit de concepte științifice revoluționare, dar care sunt deja parte din realitatea terapeutică actuală din oncologie, precum medicina personalizată și imuno-oncologia. Aceste terapii sunt asociate, de către respondenți, cu costuri crescute, așa încât doar 16% afirmă că și-ar putea permite cu ușurință să acopere costurile tratamentelor moderne pentru cancer, în timp de 44% nu văd posibilitatea efectuării plăților necesare pentru un tratament inovativ. 

Datele confirmă încă odată rolul marcant pe care statul ar trebui să-l joace în asigurarea accesului pacientului cu cancer la cel mai înalt nivel de asistență medicală. În afară de compensarea medicamentelor noi, o altă posibilitate de a asigura un acces rapid la inovație, fără costuri din partea statului, este stimularea participării în studii clinice.

Numai că doar 6% dintre pacienții cu cancer din România declară că au luat parte la studii clinice cu medicamentele oncologice, pe fondul unui procent de 53% din populație care consideră că intrarea într-un studiu clinic oferă acces la tratamente de ultimă oră, mai bune decât cele existente.

Sursa: eHealth Romania