Sa fim OAMENI

19:36:00 2 Comments A+ a-

Dupa o minunata pauza in care am stat cu dragul meu fiu, am zis ca de azi trebuie sa ma intorc si pe blogul meu cu un nou articol. Si acum tot langa Mihai sunt, dar el face nani si eu scriu.
Scriam acum ceva zile ca voi lansa si blogul Babybook si ca il voi dedica tuturor celor care au tangenta cu ideea de copii, de mama si de tata. Se va intampla curand si o sa scriu despre experienta mea de la maternitatea de la Medlife unde am avut sansa sa aduc pe lume in conditii normale si umane un baietel atat de asteptat si iubit.
Dupa cateva zile mai dificile din punct de vedere fizic, pot spune ca experienta de a deveni mama nu se poate descrie in cuvinte si nici nu cred ca e nevoie sa o descriu.
Articolul de azi insa e legat – culmea -  de o dezamagire  de scurta durata  pe care am avut-o cand am ajuns acasa si am ascultat stirile. In maternitate, in cele 3 zile, nu prea am vrut sa stiu nimic din ce se petrece dincolo de mine, de bebe si de Alin.
Stirile pe care le tot aud si le vad imi confirma ce am scris undeva, tot pe un blog , dar mai vechi, ca nu suntem intr-o criza financiara, ci intr-o criza spirituala si afectiva si unii adora starea asta depresiva.
In plus, tot ce inseamna media exploateaza aceasta depresie colectiva. Simt parca ar fi o coalitie undeva care face chestia asta sa se vanda mai mult calmantele, somniferele, sa fumeze lumea mai mult…in final sa se incurajeze distrugerea noastra ca fiinte. Mai aud si de decizia idiotilor ce coordoneaza forurile astea ale Uniunii Europene sa interzica medicina naturista si chiar homeopata, sa se interzica alimentele traditionale….parca intram intr-un final de umanitate. Ce sa mai zic de guvernul nostru si cu legile lor, de legea mamelor nu mai spun nimic, ce sens mai are? Eu voi sta oricum cu Mihai  acasa cat va fi nevoie, chiar si in conditii materiale grele si le rog pe toate mamele sa se gandeasca la asta inainte de a se intoarce la munca si de a angaja o bona sau de a duce copilul la cresa. Vrei ca primii pasi sa ii vezi filmati de bona?...asta daca ea e amabila…da, poti pirede oportunitati, promovari poate, proiecte din care sa te afirmi professional si material….insa copilul tau in primele lui luni de viata are nevoie de tine mai mult decat de un pampers premium, jucarii scumpe si o bona supra-calificata. Si eu am fost tentata de idéea sa gasesc o gradinita de asta moderna si sa duc copilul acolo …dar zilele acestea Mihai mi-a schimbat toate planurile, de fapt m-a readus la starea de om. Cand ma uit cum doarme si cum mananca la sanul meu sau cum ii facem baita eu si Alin, nu ma mai intereseaza cam nimic si nu as da asta pentru nimic in lume….chiar daca guvernul minunat doreste sa ne umileasca cu nu stiu cate versiuni de legi si indemnizatii penibile. Chiar daca patronii de firme unde lucram au intrat in mania taierilor de cost, nu ne taie nimeni din clipele in familie,  chiar daca avem copii sau nu, la fel nu au cum sa ne ia viata noastra si ceea ce suntem ca oameni decat daca ne lasam dusi de nebunia asta a crizei. Am prieteni stresati rau ca nu mai au bani, ca nu isi mai pot lua ce isi doresc, ca nu mai pot pleca in vacante si uita ce e mai important: ca sunt sanatosi, ca au pe cineva langa ei, ca au o iubire in viata lor. Mi-a placut ce scria la Medlife undeva pe un afis promo, suna cam asa :ca atunci cand esti sanatos ai mii de vise, dar cand esti bolnav doar unul…..altfel spus sa te bucuri cu adevarat ca poti avea vise si sa nu exagerezi cu implinirea lor, e bine ca le poti avea, ele se vor realiza in timp., totul e sa nu fortezi.
Nu am o tema pentru acest articol….e un moment de meditatie sa zic asa si va invit pe toti sa va ganditi la ceva din viata voastra ce merita protejat, inflorit si iubit si…uitati de aberantele mesaje mercantile si politice. Ni se vor lua poate bani, drepturi, bunuri, grade de pe umar….insa umanitatea voastra, fiinta voastra nu v-o poate lua nimeni. Inainte de tot si de toate sa fim OAMENI.

2 comments

Write comments
alberto
AUTHOR
5 decembrie 2010 la 22:27 delete

Ana-Maria, ai scris un articol extraordinar. Societatea in care traim ne poate duce la transformarea noastra in roboti.Nu vedem decat partea materiala a lucrurilor.Drumul este acelasi: casa-servici-casa-servici-casa-servici, un ciclu care se repeta incontinu. Anumite momente din viata noastra, ca de exemplu momentul cel mai fericit din viata Ta- nasterea copilului Tau, ne aduce aminte ca mai avem si o parte spirituala si sufleteasca, si nu traim doar pentru a manca si pentru ai face pe altii fericiti- patronii nostri , dar mai avem si o datorie fata de cei din jurul nostru, aceea de a le acorda cateva clipe fericite. Cu stima. Alberto Matei

Reply
avatar
Ladybook
AUTHOR
6 decembrie 2010 la 10:55 delete

multumesc pentru comentariu :)

Reply
avatar