GLAMOUR Stiletto Run - 2 august, Afi Palace, Bucuresti

14:18:00 0 Comments A+ a-




Mai sunt cateva zile pana incepe Glamour Stiletoo Run. Si voi participa. M-am inscris, am fost sunata, am confrmat. Si varsta. Si m-am bucurat ca nu a mai fost nevoie de acordul parintilor. Cine m-a sunat , a verificat varsta sa fie sigura ca nu sunt minora pentru ca altfel ar fi fost nevoie de acordul parintilor. Cand am spus 35 , am cam inteles ca as cam ingreuna media de varsta. :)

De ce ma duc? De foarte mica mi-am dorit sa fac un sport - gimastica, balet, alergat  etc. Mereu mi se spunea ca sunt prea mica, prea anemica, ca sigur o sa mi se rupa ceva. Si a inceput sa imi fie frica numai la gandul sa ma urc pe o barna sau sa fac singura podul din picioare. M-am mai ambitionat pana prin clasa a 7-a sa fac spagatul, cate o incercare de roata, sa ridic piciorul pana in tavan, dupa care singurul sport pe care l-am mai facut a fost alergatul prin Bucuresti de la facultate unde stateam si pe unde mai munceam. In liceu am fost o tocilara, punct.

Articol intarziat sau mama trezita prea devreme

08:09:00 0 Comments A+ a-

Saptamana asta , a 3-a , dupa revenirea mea intr-un birou unde candva ma simteam ca acasa, mi-a adus mai multe lectii de viata si mi-a aratat ca mereu sunt luata prin surprindere, oricat de mult incerc sa anticipez si sa previn. De asta pun aici citat la ce simteam acum cateva zile, nu am avut cum sa postez pe blog chiar atunci cand traiam asta pentru ca in acel birou unde candva eram ca acasa, acum am multe limitari de ordin fizic si ...comportamental, imi pun gandurile si emotiile la cutie pana ajung acasa  Dar un petec de word si cateva taste generoase am gasit:


"E foarte simplu si usor sa scrii despre ceea ce iubesti. E foarte greu sa accepti, daramite sa scrii, ca ceea ce iubesti se duce undeva de unde nu mai ai cum sa obtii inapoi. Si nu din cauza mortii fizice , ci din cauza unui hiatus imens de traire si intelegere. Astazi am avut doua momente de cumpana si de adevar. Mi-am dat seama ca nu sunt un copil bun si nici o sora buna si din ambele parti am avut dovezi maxime."

Si tot in acea zi, am avut o decizie simpla si unica de a ma ancora total in prezent si de a-l trai doar pe acesta:

 
"Dumnezeu insa m-a trezit. Am familia mea. O am de ceva vreme insa astazi constientizarea acestui lucru a fost completa , asa simt. Am iesit de undeva , am ajuns undeva si trebuie sa raman aici."

E dimineata devreme si acum cand scriu asta, mi-am revenit de ceva vreme la ritmul meu dintotdeauna.....sunt depedenta de soare si lumina. De asta nu suport confuzia... si trecutul , dar si viitorul, aduc mereu confuzie si mie automat frica, nefericire temporare.

Buna dimineata si raman mereu azi, cu soarele si cu lumina...pe care vi le doresc si voua mereu ACUM.

 

Dimineti in Bucuresti

15:31:00 0 Comments A+ a-

M-am reintors in campul muncii si am inceput ca dimineata sa pot revedea Bucurestiul singura, pe distante mari. Am incheiat frumos concediul de bebe, ma adaptez incet incet la ritmul de dinainte......normal cu un nod in gat in fiecare zi cand plec si las puiul meu inca dormind.

 Traversez Bucurestiul incepand cu zona 1 Mai pana in zona Policolor si timp de o saptamana am facut asta cu diverse mijloace de transport, personal, public sau....pe jos , cum imi place cel mai mult. Plec de acasa inaintede ora 7 cu ceva minute si asist la cel mai frumos si curat Bucuresti. La ora asta sunt oameni putini pe strada, sunt cei care fac curat pe drumurile publice, femeile de serviciu si paznicii de la sedii de firme si magazine isi permit o prima cafea , sunt mamici care se grabesc sa isi duca copiii la cresa, sunt tineri care asculta muzica in casti sau citesc ceva in tramvai sau metrou. Cred ca sunt cei mai frumosi si veritabili locuitori ai acestui oras.